Lunile ebraice

Sărbătorile evreieşti



15‑22 Nisan PESAH.Sărbătoarea de evocare a ieşirii poporului evreu din robia egipteană sub conducerea lui Moise. Este sărbătoarea azimilor, ţine opt zile / în Israel şapte /. Se ţin două seri de Seder – rânduiala celor două seri festive – se citeşte Hagada, o selecţie de naraţiuni legate de Pesah şi de rugăciuni. Se mai numeşte şi ZMAN HERUTENU – „Timpul eliberării noastre”. Se face binecuvântarea de Tal, ruga pentru rouă.

18 Yiar LAG BAOMER.Este o semisărbătoare, zi de comemorare a încetării epidemiei de difterie izbucnită în rândurile luptătorilor lui Bar‑Kohba, răsculaţi contra stăpânirii romane, sub împăratul Hadrian / 135 e.n. / Sărbă­toare a primăverii, a bucuriei, a tineretului studios. În cadrul numă­rătorii zilelor între a doua seară de Seder până la Şavuot / „Rusalii” /, ce ţine 50 zile – numite Omer –, Lag Baomer cade a 33‑a zi.

6‑7 Sivan ŞAVUOT.Se sărbătoreşte ziua primirii Torei cu care a fost bin­ecuvântat poporul evreu. Este numită şi „Sărbătoarea săptămânilor” şi „Sărbătoarea primelor roade” ale pământului. Se citeşte cartea lui Ruth. Este numită în ebraică ZMAN MATAN TORATENU, dar şi HAG HABIKURIM, sărbă­toarea trufandalelor.

17 Tamuz ŞIVA ASAR BETAMUZ. Zi de post. Se comemorează o serie de evenimente tragice pentru poporul evreu :

– în această zi s‑au dărâmat zidurile cetăţii Ierusalimului în timpul primului şi al celui de‑al doilea templu. Primul templu este dărâmat de regele babilonian Nabucodonosor / 586 î.e.n. /

– în această zi a spart Moise cele două table ale Legii

– în această zi regele păgân Apostomus a ars Tora

– în această zi a încetat aducerea zilnică a jertfelor în templul din Ierusalim

– în această zi a arat cu plugul împăratul roman Hadrian locul templului II din Ierusalim /135 e.n.

9 Av TIŞA BEAV. Zi de doliu naţional. Jelirea dis­trugerii primului şi a celui de‑al doilea templu / al doilea dărâmat de către împăratul roman Titus Vespasian în anul 70 e.n. /. Zilele între 17 Tamuz şi 9 Av sunt zile de doliu. Romanii ocupă întreaga Ţară Sfântă, iar statul iudeu este desfiinţat. Se rostesc jelind „Plângerile” profetului Ieremia / „Eiha” şi „Kinot”.

1 şi 2 Tişri ROŞ HAŞANA. Anul Nou iudaic /„capul anului” /, numit şi „Iom Hadin”, ziua judecăţii faptelor oamenilor, „Iom Hazikaron”, ziua reme­morării păca­telor, „Iom Terua”, ziua suflării în trompetă /„şofar” /. Simbolic, suflarea în şofar reaminteşte apropierea zilelor de judecată. În zori, întreaga săp­tămână de dinainte de Roş Haşana se rostesc „Slihot”‑uri, rugi de iertarea păcatelor. Enoriaşii evrei îşi urează bine cu cuvintele : „Să fiţi înscrişi şi semnaţi pentru un an viitor bun”.

3 Tişri ŢOM GHEDALIA.Zi de post în memoria guvernatorului evreu Ghedaliahu – numit de regele Nabucodonosor să stăpânească asupra evreilor rămaşi –, care a fost ucis împreună cu mulţi alţi bărbaţi nobili în urma unui atentat.

10 Tişri IOM KIPUR.Este cea mai sfântă zi a anului. Zi de post total, zi de căinţă. Este „Ziua iertării”, „Ziua ispăşirii”. Între Roş Haşana şi Iom Kipur sunt 10 zile de pocăinţă. Se consideră a fi ziua când Creatorul semnează deciziile cereşti definitive asupra sorţii fiecărui individ. Zilele dintre cele două mari sărbători se folosesc pentru căinţă, pentru a se îndrepta greşelile comise.

15‑23 Tişri HAG HASUCOT. Această sărbătoare este „Sărbătoarea cortu­rilor” sau a „colibelor”, spre simbolizarea faptului că, după ieşirea din robia egipteană şi înainte de a intra în Ţara Făgăduinţei, poporul iudeu a locuit în corturi. Se mai numeşte „Zman Simhatenu”, sărbătoarea bucuriei strângerii recoltei. Este una din cele trei sărbători numite „Şaloş Regalim” – este vorba de cele trei sărbători consecutive, Pesah, Şavuot şi Sucot, ce repre­zintă cele trei pelerinaje anuale ale credincioşilor iudei la Ierusalim.

21 Tişri HOŞANA RABA.Este ziua a şaptea a sărbă­torii corturilor, când se înalţă spre ceruri osanale şi rugăciunea „Halel”, un mănunchi de cei mai înălţă­tori Psalmi de laudă.

22 Tişri ŞMINI AŢERET.A opta zi / din seria celor opt zile totale de Sucot /, zi deosebită în care se înalţă şi ruga pentru ploaie / „Tefilat Gheşem” / atât de necesară muncilor agricole de toamnă.
23 Tişri SIMHAT TORA.Sărbătoarea bucuriei cu Tora. Se cântă şi se dansează în sinagogi şi în stradă cu câte un sul de Tora în braţe. Este ziua încheierii lecturii săptămânale a pericopelor din Tora, a cărei citire urmează să fie reluată imediat de la început. Se fac procesiuni cu osanale, cu toate sulurile din Tora, în lăcaşurile de rugăciuni.

25 Kislev HANUCA.Este caracterizată ca „Sărbă­toarea luminilor” şi a libertăţii. Ţine opt zile, în care se aprind în sinagogi şi în casele evreieşti lumâ­nărele. Este sărbătoarea de aducere aminte a luptei eroice a Macabeilor împotriva elenizării păgâne por­nită contra poporului evreu / 135‑132 î.e.n. /.

10 Tevet ASARA BETEVET.Zi de post, ziua înce­perii asediului Ierusalimului de către babilonieni şi de comemorare a celor şase milioane de evrei asa­sinaţi în lagărele de exterminare de către fascişti în Holocaust.

15 Şvat HAMIŞA ASAR BIŞVAT.Este „Anul Nou” al pomilor, al naturii. Se consumă fructe, de pre­ferinţă din Ţara Sfântă.

13 Adar TAANIT ESTER.Ziua care aminteşte postul reginei persane Estera şi pe cel al locuitorilor evrei din Şuşan‑Persia, pentru ca Dumnezeu să anihileze planul mârşav al lui Haman, ministrul regelui persan Ahaşver / Xerxes /, de a extermina evreii din Persia. Se citeşte „Cartea Esterei”, „Meghilat Ester”.

14 Adar PURIM.Ziua „aruncării cu zarul”, deoarece cu zarul a fost stabilită de către Haman o zi pentru uciderea tuturor evreilor din Persia şi confis­carea averilor lor. Este o sărbătoare de mare bucurie prin faptul că se aminteşte acea minune prin care evreii din Persia acelor vremuri au rămas în viaţă, iar Haman a fost osândit la moarte. Este un obicei străvechi ca avuţii să trimită cadouri celor săraci, şi chiar şi prietenii între ei să‑şi facă cadouri spre a se împărtăşi de bucuria sărbătorii. Sărbătoarea Purim evocă o întâmplare de acum 3400 de ani.

15 Adar ŞUŞAN PURIM.Tot zi de bucurie, pentru evreii oraşului Şuşan, aceştia scăpând de pustiire prin grija părintească a lui Dumnezeu, care a zădărnicit planul diabolic, criminal, al lui Haman. Pentru evreimea de azi întâmplarea Purimului este un grav memento.
Alte sărbători

ROŞ HODEŞ. Semisărbătoare în care în zilele de Sâmbătă, la fiecare patru săptămâni, se anunţă luna nouă. Se evocă lauda şi proslăvirea Creatorului lumii, cu promisiunea de a nu se abate de la drumul prescris al virtuţii şi al dreptăţii.

PARSAT HAHODEŞ.Este semisărbătoarea de lună nouă, când luna nouă cade într‑o zi de Sâmbătă. Se rostesc rugăciuni de proslăvire a lui Dumnezeu.

Despre ŞABAT. Odihna categorică de Şabat / Sâm­bătă / este prevăzută în porunca a IV‑a a Deca­logului. Începutul zilei de Şabat este vineri seara. În această seară / „Erev Şabat” / serviciul divin se distinge prin cântarea de imnuri de preîntâmpinare a Şabatului. Aceste imnuri speciale au ca autor pe rabinul Şlomo Alkabez Halevi, 1500‑1570. Se ros­tesc Psalmii 20, 29, 92‑100 şi texte / versete / din Vechiul Testament. Se sfinţeşte seara de Şabat cu vin / Kiduş /. În casele evreieşti stăpâna casei aprinde două lumânări în semn de cinstire a sărbătorii de Şabat. Sâmbăta excelează printr‑o serie de rugă­ciuni matinale / „Şahrit” / întreţesute de Psalmi şi de texte alese din cele cinci cărţi ale lui Moise / „Hamişa Humşe Tora” /. Serviciul divin culminează în citirea Pericopei săptămânale din Tora la care se invită 7 enoriaşi majori care rostesc binecuvântări / „Bracha” /. Urmează rugăciunea de după-masă / „Minha” /, iar corolarul îl formează rugăciunea de seară / „Maariv” /, care se spune la apariţia primelor stele, ceea ce înseamnă şi sfârşitul Şabatului. După principiile biblice Sâmbăta este zi desăvârşită de repaus, când nu se execută nici un fel de activitate. Această poruncă se suspendă numai dacă este nevoie de intervenţie în cazul când este periclitată viaţa sau sănătatea unui semen de orice naţionalitate sau de orice religie. Dacă o sărbătoare este Sâmbăta, ea se consideră dublată în sfinţenie.

4 Yiar IOM HAZIKARON.Zi de comemorare a evreilor deportaţi de fasciştii maghiari din Transilvania de Nord, vremelnic ocupată. Se fac rugăciuni de pomenire a morţilor şi se spune „Kadiş”, sfinţirea şi recu­noaşterea împă­răţiei lui Dumnezeu.
5 Yiar IOM HAAŢMAUT. Sărbătoare naţională a întregii evreităţi. Este Ziua Independenţei statului Israel.